Indiferent daca au avut sau nu cunostinte in domeniul artelor martiale,cei ce au vazut « fulgerul de lumina »al unei tehnici de sabie japoneza,au ramas cu siguranta inmurmuriti si profund impresionati de acel « fulger »,insotit de suieratul aproape inperceptibil, ambele fenomene fiind produse de sabia in miscare.Cu suieraturi scurte,cu miscari precise,sabia taie necrutatoare umbre ce apar iluzoriu prin dojo.Miscarea este cand exploziva si taioasa , cand lenta si cursiva de parca teaca , lama si omul ar fi una.
Totul se produce
cu o viteza uimitoare.
Lupta cu sabia era disciplina martiala fundamentala a samurailor.
Sabia ocupa un loc aparte in cultura,civilizatia si istoria japoneza.
Sabia japoneza (katana) este chiar unul din simbolurile fundamentale ale samurailor , in Japonia ea devenind obiectul unui adevarat cult."Sabia este sufletul samuraiului" spun vechile texte.
Oare mai este practica cu sabia importanta in ziua de azi, in epoca bombei atomice si in prezenta atator arme sofisticate?
O caracteristica a tehnicilor de sabie este antrenamentul solitar .Foarte multe tehnici sunt repetate de unul singur, in cautarea unui standard cat mai mare de practica , in cautarea unei perfectiuni ce consta in "mersul pur pe Cale".
Antrenamentul solitar , favorizeaza un anumit tip de introspectie, de intoarcere catre interior, catre gestul in sine, catre detaliul cel mai fin din orice miscare . Toate acestea duc la o stapanire deplina a tehnicii, a corpului, a mintii.
Astazi , dupa
mai mult de 1200 de ani de existenta,structura metalului si procesul de faurire al sabiei japoneze au ramas practic neschimbate.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu